Oraş de scaun pentru domnitorii Ţării Româneşti, comuna poate deveni un centru cultural istoric pa harta României
Gherghiţa ar putea beneficia de fonduri europene pentru reabilitarea şi restaurarea zonei istorice.Aşa a declarat ieri, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, fiind prezent în această localitate, fostă Curte Domnească. Arheologii ploieşteni au descoperit în sesiunea de anul acesta a cercetărilor arheologice de la Gherghiţa o cantitate foarte mare de ceramică, podoabe medievale: cercei, monede, şi castroane, oale, fragmente din vase de sticlă. Prin descoperirile făcute s-a confirmat reşedinţa voievodală, o locuinţă din sec. XVI - XVII, dotată cu instalaţie de încălzit foarte solidă, părăsită în urma unui incediu, aşa cum a declarat arheologul Nina Grigore. Conform datelor istorice, dar şi al hrisoavelor semnate de domnitorii Ţării Româneşti, Gherghiţa a fos oraş de Scaun, unde din 1453 - domnitorul Vladislav al II-lea- au fost emise acte de importanţă pentru statul român din acea perioadă. Aici venea nu doar domnitorul, ci şi întreaga sa curte. Localităţi de Scaun au mai fost, în perioada medievală, doar Târgovişte, Bucureşti, Craiova, Brăila şi Piteşti.
Lucrările arheologice actuale au fost demarate încă de acum 12 ani, anul acesta fiind unul prielnic arheologilor care consideră descoperirea Casei Domneşti, una dintre cele mai valoroase din ultimul timp. Tocmai de aceea se are în vedere restaurarea Bisericii Domneşti, care datează din 1641, reabilitarea centrului cultural Gherghiţa şi continuarea lucrărilor arheologice, precum şi trecerea acestei localităţi pe viitorul Drum al Voievozilor.
Harry Ştefan
| < Anterior | Următor > |
|---|














