Când fumăm, a explicat specialistul italian, lăsăm să intre în plămâni, şi prin sânge, în tot organismul, circa 4.000 de substanţe dintre care 80 cancerigene, precum hidrocarburile policiclice aromatice şi aminele aromatice. Multe dintre aceste substanţe sunt considerate cauzatoare de cancer, provocând mutaţii genetice; altele exercită însă un tip diferit de toxicitate, încă necunoscut, dar oricum periculos.
Şi asta nu e totul: ţigările conţin chiar şi o substanţă radioactivă, poloniu 210, unul dintre cei mai periculoşi şi canceringeni compuşi chimici; pe cât se pare, a fuma un pachet de ţigări pe zi timp de un an echivalează cu a face 300 de radiografii.
Recent, un studiu realizat de Wellcome Trust Sanger Institute din Cambridge, Marea Britanie, a demonstrat daunele produse de ţigări genelor: oamenii de ştiinţă au calculat că în medie, la fiecare 15 ţigări fumate apare câte o mutaţie. În studiul lor, cercetătorii americani au demonstrat însă că dincolo de aceste mutaţii la nivelul genelor, există şi daune funcţionale la nivelul întregului ADN. La fumători, 323 gene îşi modifică activitatea, iar aceste gene aparţin mai multor categorii: gene ale sistemului imunitar, altele legate de moartea celulară programată, gene corelate anumitor tumori şi gene ale metabolismului. Aşadar, nu se modifică doar activitatea fiecărei gene în parte, ci printr-un efect de domino, cea a unor reţele întregi de gene conectate între ele.
În ultimă instanţă, a mai precizat Zuccaro, a fuma este ca şi cum ţi-ai băga în gură ţeava de eşapament a unei maşini.
| < Anterior | Următor > |
|---|
