Acest fruct este o sursă ideală de vitamine: A, B6, C, tianina şi potasiu Cultivat pentru prima dată în Egipt, pepenele verde este unul din cele mai vechi fructe recunoscute pentru proprietăţile sale extraordinare, atât din punct de vedere nutritiv, cât şi curativ. Pepenele verde este foarte bogat în nutrimente şi în licopen şi merită să fie inclus într-un program de nutriţie personal.Pepenele verde este unul din puţinele alimente cu un conţinut ridicat de licopen - pigment natural, care dă culoarea roşie şi care este un puternic antioxidant. O dietă bogată în fructe şi legume reduce incidenţa afecţiunilor cardiace şi a cancerului. Cu un aport caloric scăzut, pepenele verde nu conţine grăsimi şi este o sursă ideală de vitamine: A, B6, C, tianina şi potasiu. Pentru a beneficia din plin de aceste proprietăţi, este bine să alegeţi pepenele copt, roşeaţa fiind un indicator al dulceţii.
Citeşte mai mult...
|
În cazul expunerii la soare, specialiştii recomandă folosirea pălăriilor, a umbrelelor, a ochelarilor de soare, a îmbrăcămintei subţiri din ţesături naturale în culori deschise, pentru a evita efectele negative ale razelor solare.Mai mult, se recomandă evitarea băuturilor alcoolice şi a cafelei în zilele toride, deoarece acestea îngreunează sistemul respirator şi afectează inima. Medicii spun că aceste băuturi cresc temperatura corpului.Din cauza transpiraţiei excesive, pe timp de caniculă organismul uman pierde apă şi substanţe minerale, care, dacă nu sunt înlocuite rapid, pot genera o serie întreagă de tulburări metabolice şi cardiovasculare. Astfel, atunci când temperatura sare de 30 de grade, medicii recomandă câte un pahar de apă la un interval de 20 de minute, pentru a reface nivelul de lichide din organism. De asemenea, se recomandă înlocuirea meselor cu un conţinut ridicat de grăsimi cu cele de fructe şi legume proaspete, printre care pepene galben sau roşu, castraveţi sau roşii, deoarece acestea au un conţinut ridicat de apă.
Aproape 5,2 milioane de persoane seropozitive primeau un tratament împotriva virusului HIV la sfârşitul anului trecut, potrivit ultimelor date prezentate la Viena de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în cadrul celei de a 18-a conferinţe internaţionale dedicate SIDA. La sfârşitul anului 2008, se estima la 4 milioane numărul celor care primeau tratament. În 2009, 1,2 milioane de oameni au început să ia antiretrovirale. Potrivit OMS, ar fi cea mai mare creştere înregistrată într-un singur an. Un tratament antiviral transformă infecţia într-o maladie cronică. El poate face un virus nedetectabil, dar nu îl distruge niciodată în totalitate.
|
Roche România relansează campania de informare şi educare “Cancerul nu înseamnă condamnare la moarte”, care militează pentru o percepţie corectă a publicului asupra cancerului. Campania, lansată în premieră anul trecut, îşi propune să schimbe atitudinea oamenilor despre cancer şi încurajându-i pe pacienţi să iniţieze un dialog constructiv cu medicii lor în încercarea de a găsi cel mai potrivit tratament pentru tipul de boală cu care au fost diagnosticaţi. Mesajul principal al campaniei este că această maladie poate fi învinsă, iar lupta începe cu atitudinea pozitivă care are un efect benefic asupra tratamentului, zâmbetul reprezentând una dintre cele mai puternice arme pe care le are la dispoziţie pacientul.
Citeşte mai mult...
Alterând exprimarea a peste 323 de gene, fumatul lasă “urme” la nivelul întregului ADN. Acest fapt a fost demonstrat, negru pe alb, de cercetatorii de la Southwest Foundation for Biomedical Research din San Antonio. În studiul lor, cercetatorii americani au analizat "bagajul" genetic a peste 1.240 de persoane, dintre care 297 încă fumătoare. "Este un studiu interesant întrucât aduce informaţii în plus cu privire la mecanismele genetice şi moleculare prin care fumatul declanşează o serie de maladii", a comentat Piergiorgio Zuccaro, director în cadrul Institutului Superior pentru Sănătate din Italia. Într-adevar, la ora actuală sunt cunoscute multe patologii corelate acestui viciu, dar la multe dintre ele nu şi mecanismele moleculare declanşatoare. Când fumăm, a explicat specialistul italian, lăsăm să intre în plămâni, şi prin sânge, în tot organismul, circa 4.000 de substanţe dintre care 80 cancerigene, precum hidrocarburile policiclice aromatice şi aminele aromatice. Multe dintre aceste substanţe sunt considerate cauzatoare de cancer, provocând mutaţii genetice; altele exercită însă un tip diferit de toxicitate, încă necunoscut, dar oricum periculos.
Citeşte mai mult...
|
|
|
|
|
|
|
Pagina 1 din 70 |