Home 
Învăţământ În anul şcolar 2008-2009, în unele şcoli nu a existat o motivare a învăţării limbilor străine
În anul şcolar 2008-2009, capitolul „limbă şi comunciare”, din învăţământul prahovean, a avut parte de un nivel modest sau scăzut al motivaţiei învăţării limbilor străine în unele şcoli, dar mai ales în familiile de unde provin elevii din aceste şcoli, aşa cum se stipulează în Analiza învăţământului prahovean pe anul şcolar trecut. De asemenea, tot la „puncte slabe” sunt trecute şi baza materială redusă ori nefolosită suficient de unii profesori; demobilizarea practicată de unii profesori; raport cu elevii care manifestă un interes redus faţă de studiul limbilor străine; starea de incertitudine ori inconsecvenţă la nivelul decizional central în raport cu rolul şi locul ocupat de limbile străine in curriculum si la examenele naţionale care induce elevilor si părinţilor reacţii neaşteptate, negative, imposibil de controlat, cu consecinţe nefaste pentru viitorul elevilor.
Sunt, însă, şi “puncte tari”, cum ar fi: majoritatea profesorilor a realizat o proiectare didactică personalizată, corectă, în concordanţă cu recomandările metodologice în vigoare; în activitatea de predare-învaţare-evaluare, profesorii de limba şi literatura română au folosit strategii variate, centrate pe elev, alternând eficient metode tradiţionale şi moderne; evaluarea s-a realizat echilibrat formativ si sumativ, urmărindu-se progresul şcolar. *La matematică şi ştiinţe figurează, ca “puncte slabe”: inerţie la asimilarea în registrul didactic a unor tehnici moderne, care să angajeze în mai mare măsură elevii într-un demers asumat de instruire, monitorizat permanent de profesor; preocuparea pentru realizarea unor programe recuperatorii adresate elevilor care întâmpină dificultăţi în învăţare sunt sporadice şi inconsistente; utilizarea unor surse reduse de informare în conceperea şi realizarea lecţiilor îngustează foarte mult orizontul de cunoaştere a elevilor creând dependenţe de o anumită tipologie de probleme (de exemplu de variantele de subiecte pentru bacalaureat), noţiuni importante rămânânt în afara sferei de interes a elevilor; preocuparea pentru transferul transdisciplinar se manifestă încă timid; evaluarea nu urmăreşte consecvent indicatorii de performanţă din documentele curriculare. La lucruri pozitive sunt specificate următoarele: cei mai mulţi profesori stăpânesc conţinutul şi metodologia specifice disciplinelor; se realizează o proiectare didactică în deplina concordanţă cu programele şcolare în vigoare, adaptată fiecarui nivel de instruire şi fiecărei forme de învăţământ, respectând orientările metodologice formulate la cosfătuirile anuale; sunt utilizate strategii şi tehnici de instruire variate, cu potenţial motivant; se creează un climat de lucru ce favorizează învăţarea prin participarea efectivă a elevilor la realizarea de sarcini de lucru explicit formulate,urmărindu-se structurarea graduală a competenţelor; se urmăreşte progresul şcolar al elevilor şi se intervine oportun în situaţiile în care ritmul de învăţare este mai lent şi nu se corelează cu ritmul predării.Mihail Marinescu
Prima pagină
Resurse
Ora exactă
Ulti Clocks content
Curs valutar
Cititori online
Avem 48 vizitatori online
Vizitatori
 | Astazi | 154 |
 | Ieri | 817 |
 | Saptamana aceasta | 7470 |
 | Luna aceasta | 154 |
 | Total | 600061 |
