Finalul lui 2011 bate la uşile Anului Nou 2012. Şi-a chemat scribul şi i-a povestit ceea ce i-a înfrumuseţat mai acătării sufletul. Adia venirea lui Moş Crăciun… Vineri, 13 mai, pe la 9 ore dimineaţa, pe intrândul dintre Poşta mare şi sediul bancar de vizavi, lume multă, speriată; unii se închinau cu ochii-n cer. Un june cu creierii drogaţi de aburii vitezei, răsese din fundaţie, cu totul, stopul de lângă chioşcul de ziare. Poliţie, cameramani, anchetă, maşina în cauză, desfigurată de impact. Într-un colţ, retras şi uimit de întâmplare (infractorul trăia bine-mersi!), dl prof. univ. dr. Miron Oprea, marele matematician preşedinte al Fundaţiei Oamenilor de Ştiinţă Prahova, privea mulţimea (şi ea în matematica fizică a lumii) aiurită de nefireasca întâmplare. Salutările s-au prelungit într-un dialog extrem de interesant, pe care domnia sa îl vroia cu mine. Primo tempo: Între 29 iunie şi 5 iulie 2011, urma să ia parte la al VII-lea Congres Naţional de Matematici, cu peste 450 de invitaţi din ţară şi străinătăţuri. Unde ilustrul nostru universitar fusese programat cu o comunicare ştiinţifică de mare însemnătate: „Contribuţii româneşti la Teorema lui Morlley” – sesizată în premieră mondială, de marele său profesor, Dan Barbilian, alias Ion Barbu – poetul.
Tot vineri, 29 iulie 2011, Duo tempo: Congresul VII Naţional al Matematicienilor s-a ţinut în sala Auditorium a Universităţii TRANSILVANIA din Braşov, cu participarea a vreo 355 de români autohtoni şi din Diasporă. Printre invitaţi; dr. Camilia Andreea Cazacu, dr. Florin Popovici, dr. Dutkay, de la Universitatea din Texas, dr. Constantin Niculescu şi dr. Eugen Păltânea – decanul universităţii gazdă. Dl prof. univ. dr. Miron Oprea a susţinut, în cadrul secţiei a VIII-a a Congresului, comunicarea amintită. Teorema poartă numele descoperitorului ei, americanul Morlley, cu 14 ani înaintea lui Dan Barbilian – căruia aceasta îi atrăsese atenţia, prin 1912-1913. Demonstraţia acad. M. Teodorescu, deodată cu o reciprocă la Teorema savantului de peste Ocean, prin 1983, a apărut apoi în revista „Gazeta Matematică” nr. 7 al anului respectiv. În 1971, fusese amintită de dr. Alexandru Bradu. Teorema este socotită a fi un paradox pozitiv, care transformă Asimetria şi Simetria, şi a constituit un omagiu pe care distinsul nostru matematician l-a adus dascălului d-sale, la 50 de ani de la moarte (august 1961), căruia i-a fost student în 1953-1954, la Cursul „Bazele Geometriei”. Doctorul Horia Stoica mă recunoscuse în pauza unuia din concertele Simfonicului ploieştean, în plin-văraticul septembrie. În foaierul Filarmonicii un domn înalt, solid, cu mustăţi á la Ţiriac, m-a îmbrăţişat mai tare ca un frate bun, cu lacrimi în ochi, de bucurie. „Eu sunt «Preţul de Cost»” !, mi-a zis domnia sa, sigur că îmi amintesc personajul pe care îl jucase prin 1975, într-un foarte celebru spectacol al Brigăzii Artistice a fabricii VICTORIA Floreşti, scris şi regizat de Emil Palade. Emoţia greu m-a lăsat să mă dumiresc; era Horia – mezinul familiei Stoica, tatăl său, Stelian, – director adjunct al fabricii. „Vreau să mergem pe la mormintele marilor mei / noştri camarazi, al lui Nea Emil, mai cu seamă, să punem câte o lumânare şi flori, în memoria lor, pentru mine – intactă, mereu răscolitoare ! Aşa a şi fost. Sâmbătă, 29 octombrie, doctorul Horia Stoica, împreună cu Alexandru Chivu şi subsemnatul, adăstarăm la mormintele duşilor dintre noi, Emil Palade, Emil Penelea şi Gheorghe Jigărea, aprinserăm lumânări, aşezarăm flori la căpătâiele lor şi ale lui Nicolae Coman-Pepino, Constantin Gujbă şi Ioanovici Speranţă. Scurtissime despre ei: Emil Palade, laborant, veteran al războiului II Mondial, poet şi prozator, co-fondator al Cercului literar „D. Th. Neculuţă”, textier şi regizor artistic; Emil Penelea, laborant şi fotograf; Gheorghe Jigărea – pictor, poet şi prozator, textier şi regizor artistic; Nicolae Coman-Pepino, desenator; Costel Gujbă, pictor şi scenograf. Atunci, „Preţul de Cost” (personajul care interpreta evoluţia pozitivă a producţiei de anvelope „Victoria” la Export – în 46 de ţări ale lumii, dar şi pentru „Dacia” Piteşti), Horia Stoica era deja un medic (ginecolog) de acum, cu notabil prestigiu profesional în Maternitatea din Ploieşti, iar Alexandru Chivu, mecanicul-pensionar, un foarte popular solist de muzică populară. Ei au invocat binecuvântarea cerului, pentru odihna acestor mari anonimi artizani ai Culturii şi Artelor la Floreşti-Prahova. Alături de Carmen şi Dan Cârciumaru – urmaşii dinastiei Jigărea. Doamna Nadia Nicolescu, preşedinta Forumului Democrat prahovean al Germanilor din România, este de fiecare dată o prezenţă excelentă în publicul ataşat Atheneului iniţiat de maestrul Alexandru Bădulescu, în universul muzeal „Paul Constantinescu”. Domniile lor alcătuiesc un tandem spiritual minunat, cu rezonanţe etice şi folclorice inedite. Obârşia acestei datini – sărbătoarea berii şi a cârnaţilor ! – vine de pe la 1813. E de sorginte rurală, întrucât ţăranii, aici, ca şi-n alte ţări ale Europei, petreceau împlinirile gospodăreşti împletite cu acelea ale familiilor lor, zile şi nopţi la rând. Popularul obicei l-a impresionat până şi pe arhiducele, apoi regele Austriei şi Boemiei, Francisc al II-lea (1792-1806), devenit primul împărat ereditar al Austriei, Frantişek al II-lea (1804-1835) – mare gurmand, mare iubitor de baluri şi alcovuri. Peste 2 ani, OkotberFest împlineşte un secol de viaţă activă. Până atunci însă, ediţia 2011 a acestei sărbători a fost marcată, pe 15 octombrie, de un Cuvânt al distinsei Doamne, în frumosul costum popular îmbrăcată, urmat de un recital instrumental şi vocal susţinut de Ana Maria Marinescu (pian), Adrian Rădulescu (bariton) şi Raluca Constantin (vioară). A urmat tradiţionala masă cu de cârnaţi rumeni şi bere din butoiaşe şi butelii. Remarcăm două personalităţi ale filialei prahovene a FDGR, cu această ocazie: Dora Dumitru şi Dumitru Molitor – supravieţuitori ai Gulagului sovietic ! Sâmbătă, 26 noiembrie 2011, pe la 11 ore a. m. păşeam pe scările Târgului de Carte – imensul şi binefăcătorul Babel al lui Gutenberg. Prima întâlnire – cu criticul literar Constantin Trandafir şi fiica sa, profesoara Diana Marinache, în postura de autoare a volumului de debut intitulat TRANSLUCIDE, scos şi prezentat la standul editurii VINEA. A doua întâlnire: cu scriitorul George Mirea (redactorul şef 25 de ani al emisiunii „Cenaclul radiofonic”), din partea căruia primesc două volume de MEMORII. Într-unul sunt şi eu prezent cu o scrisoare către domnia sa şi o fotografie a Cenaclului Cezar Petrescu, la jubileul de 20 de ani – 27 iulie 1982. Revedere şi cu scriitorul Titus Vâjeu – care a lansat apoi, la standul CASA RADIO, dublul CD EMIL BOTA – CENTENARUL NAŞTERII, cu imprimări ale excepţionalelor lui recitări, din Fonoteca de Aur a Radiodifuziunii Române. Protagoniştii lansării: Titus Vâjeu, Mircea Cărtărescu şi Bogdan Alexandru Stănescu. A treia întâlnire: cu eseistul Christian Crăciun – la ora 15, să prezinte cartea lui Codruţ Constantinescu, ÎN LABIRINT SUNT UMBRE ŞI LUMINI, la standul editurii VREMEA. Epicentrul zilei: standul editurii HUMNAITAS, unde, poate o mie de inşi – aşteptau la rând, să prindă un autograf al marelui nostru istoric, Neagu Djuvara, pe cartea care a stârnit adversităţile ce au sugerat finalmente titlul lucrării. Chiar de „Sfântul Nicolae”, marţi, 6 decembrie 2011, la orele 12 fix, foaierul Teatrului Toma Caragiu, înţesat de un public majoritar tânăr, a rezonat de rostirile a doi foarte dinamici Nicolae, în Cultura noastră: Nicolae Boaru – directorul Bibliotecii „Nicolae Iorga” şi Nicolae Breban – directorul revistei „Contemporanul-Ideea Europeană” şi celebritate a romanului românesc, între altele al ANIMALELOR BOLNAVE, DRUMUL LA ZID şi BUNAVESTIRE. Pledoariile gazdei au încununat o biografie scriitoricească de referinţă în istoria Literaturii Române, elegantul exeget stârnind interesul asistenţei nu odată întrerupt de aplauze. Într-o manieră poetică unică, Aura Christi a vorbit despre Maestrul d-sale, i-a fructificat ecouri ale universului epic şi a recitat o poemă poznaş-ironică din opera academicianului nostru, intitulată „Găinuşa”. Vorbind scurt şi emoţionat, Maestrul Nicolae Breban a întruchipat nu numai romancierul şi eseistul de prim calibru al ultimilor 60 de ani, ci şi pe memorialistul marcat de două epoci politiceşti derutante şi antinomice, fiecare cu bolile lor insurmontabile şi necunoscute – cum vor rămâne, pentru că aşa vor funcţionarii imbecilelor noastre ministere ale Educaţiei, de 22 de ani încoace ! Autografele brebaniene au coborât apoi pe paginile de gardă ale exemplarelor romanului lansat: SINGURA CALE. Joi, 8 decembrie 2011, spre seară, dl ing. Constantin Trestioreanu, preşedintele Societăţii Culturale „PLOIEŞTI-MILENIUL III”, a deschis cu un Cuvânt omagial, sesiunea jubilară de 10 ANI ÎN SLUJBA CULTURII 2001-2011, găzduită de sala „Europa” a Camerei de Industrie şi Comerţ. Printre cei vreo 80 de invitaţi la această emoţionantă întâlnire, am remarcat personalităţi nommber one ale Culturii prahovene şi naţionale: prof. Constantin Enciu, prof. univ. dr. Ion Şt. Baicu, prof. Nicolae Dumitrescu, prof. Marian Chirulescu, ing. Constantin Ilie, prof. Nicoleta Stoica, prof. dr. Ghe. Marinică, prof. Ion Dumitru, prof. dr. Ieronim Tătaru. Aducerile aminte au evocat deceniul rotunjit în această toamnă, de S. C. MILENIUL III, societate destinată să dinamizeze Cultura începutului de secol XXI, pe meleagurile Vlăsiei legendare. De la tribuna transparentă a evenimentului, intervenţiile d-lui Constantin Trestioreanu au stimulat alocuţiunile adesea incandescente ale câtorva vorbitori: venerabilul Constantin Enciu, Ghe. Marinică, Ion Şt. Baicu şi Ioan Groşescu. Tuturor celor de faţă li s-au oferit două broşuri editate de Societate, la împlinirea primilor 5 ani de activitate şi apoi ai celor 10 – sărbătoriţi în reuniunea despre care scriem, intitulată „10 ANI ÎN SLUJBA CULTURII 2001-2011”. Pe scurt, Societatea Culturală „Ploieşti-Mileniul III” a luat fiinţă progresiv şi programatic, astfel: „În vara 2001, membri fondatori (…) concep prima formă de program al fundaţiei culturale, printr-o «schiţă de proiect» (…) cu referiri la scopul sloganului «Totul despre Ploieşti – Totul pentru Ploieşti», în esenţă acesta însemnând „Elaborarea şi publicarea unei monografii a municipiului Ploieşti”, din care, miercuri 16 noiembrie, în sala teatrului Toma Caragiu, s-a lansat primul volum.Cuvânt & ArtăJoi, 8 şi vineri, 9 noiembrie, Casa de Cultură Geo Bogza şi Casa Tineretului din Câmpina au fost gazdele ediţiei a XIII-a a GALELOR APLER, pe tema eficientizării mecanismelor de tipărire şi desfacere a revistelor culturale şi a cărţilor. Invitat: FEDCR-ul = Federaţia Editorilor şi Difuzorilor de Carte din România; APLER-ul = Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România. Sub preşedinţia d-lui Ion Tomescu, fondatorul APLER, reuniunea a dezbătut o problematică economică şi financiară a celor două domenii, aflată sub clopotul crizei. Prima zi a Galelor a avut loc în sala „Constantin Radu”, umbrită de „intervenţia” agresivă a unuia dintre invitaţi, luat de apele tulburi ale lui Bachus. Vineri seara, în sala „George Hanibal Văleanu”, Dan Mircea Cipariu a moderat festivitatea acordării premiilor APLER, în prezenţa scriitorului Augustin Buzura, membru al Academiei Române. Sâmbătă, 10 noiembrie, la 11 ore a. m., maestrul Alfred Dumitiru a vernisat expoziţia artiştilor plastici Alina Dumitrescu şi Tiberiu Adet – membri UAP Prahova, în excepţionalul spaţiu artistic-arhitectural al propriei Galeriei – MAV d’ART, în prezenţa unui public numeros şi interesat de valoarea picturii celor doi tineri creatori de frumos. Au fost de faţă domniile lor expozanţii, precum şi maestrul Florin Şuţu, pictoriţa Lidia Nicolae, profesorul şi istoricul Alin Ciupală, sculptorul George Sitaru, eseistul Christian Crăciun (la a cărei carte, „Intrări în Labirint”, maestrul Alfred Dumitiriu a făcut referiri), iar corala dirijată de dl Dan Precup a interpretat cinci colinde de Crăciun. Protocolul şi ambianţa intelectual-artistică a Galeriei au stimulat discuţiile, aprecierile şi felicitările adresate atât expozanţilor, cât şi excepţionalelor gazde: familia Alfred, Maria şi Vlad Dumitriu ! La Mulţi Ani, tuturor !!!
Serghie Bucur
)
Finalul lui 2011 bate la uşile Anului Nou 2012. Şi-a chemat scribul şi i-a povestit ceea ce i-a înfrumuseţat mai acătării sufletul. Adia venirea lui Moş Crăciun… 
