151 de ani de la Unirea Principatelor: ETERNUL 24 IANUARIE

„Hai să dăm mână cu mână / Cei cu inima română / Să-nvârtim hora frăţiei / Pe pământul României!” – răsună instantaneu strofa din faimoasa poezie a lui Vasile Alecsandri, de peste un veac şi jumătate! Românii de bună-credinţă, o cântă ori de câte ori simt în ei parfumul romantic al eternului 24 Ianuarie şi mai cu seamă în ajunul şi în atmosfera sărbătoririi acestei mereu înviorătoare zi a Istoriei noastre! Nu avea cum să lipsească din viaţa publică a Ploieştiului, câtă vreme un om cu statornic respect faţă de valorile naţionale, precum prof. dr. Alexandru Bădulescu a adus în rotonda Ateneului Paul Constantinescu, câteva clipe din epoca deschisă de Alexandru Ioan I Cuza – în zilele de 5 ianuarie la Iaşi, 24 ianuarie la Bucureşti – unde s-a pus temelia Unirii Principatelor Române (Dunărene).

Discursuri şi muzică

În aparenţă modest, programul reuniunii de duminică / 24 ianuarie 2010 a susţinut momentul 151 al Unirii Moldovei cu Muntenia, prin discursurile d-lor Ion Ştefănescu – fost director al Muzeului Naţional al Petrolului şi Alexandru Bădulescu. În acordurile primei strofe din Imnul Naţional, invitaţii – printre scriitorul şi istoricul Octavian Onea, epigramistul Mihai Danielescu, inginerul Nicolae Cudalbu, profesoara universitară Sanda Hârlav-Maistorovici, l-au ascultat cu solemnitatea cuvenită. A urmat un recital instrumental susţinut de elevii Liceului de Artă Ploieşti, Fabiola Ioana Ioniţă (pian) Ana-Antonia Tudose (pian) şi Mihai Alexandru (vioară). Soprana de coloratură Cristina Trandafir a interpretat o arie de operă din Aida lui Verdi, iar actorul Nelu Stan a recitat din poezia Unirii, a lui Vasile Alecsandri. După un moment calamburesc al lui Mihai Danielescu, formaţia muzicală condusă de Ion Pană, aparţinând orchestrei Flacăra Prahovei, a susţinut un potpuriu extrem de aplaudat de publicul prezent, căruia soliştii Maria Crăciun şi Vasile Bucur i-au adus culoare şi vivacitate.

24 Ianuarie acum un veac

Excelenta antologie de documente dintre anii 1899 şi 1930, alcătuită de eminenţii istorici prof. dr. Ion Petrescu & prof. dr. Constantin Dobrescu (editura Elapis 2009), o impresionantă „cărămidă” în publicistica noastră de gen, publică (!) 896 de texte de epocă, apărute în presa vremii, care au inspirat şi titlul cărţii: VIAŢA COTIDIANĂ PLOIEŞTEANĂ. Aceasta ne-a prilejuit o cercetare emoţionantă, pe orizontul evenimentului unionist, petrecut în Ploieşcii anilor începutului de veac XX. Asigurându-i încă odată de preţuirea şi respectul nostru, pentru osârdia şi profesionalismul cu care domniile lor au întocmit acest adevărat Atlas al complexei vieţi sociale a urbei încă a lui Caragiale, apelăm, telegrafic şi fragmentar, la câteva din aceste izvoare.

Quod erat demonstrandum

«(…) Deşi pe un timp destul de rău, d. Luca Elefterescu prefectul judeţului şi d. G. G. Dobrescu, primarul oraşului, n-au pregetat a-şi face apariţia la Şcoala comercială de la orele 9 a.m. După deschiderea serbărei prin intonarea imnului regal, d. profesor Pană Popescu îşi desvoltă substanţiala sa conferinţă, tratând despre originea românilor (…) Mai mulţi elevi ai şcoalei s-au perindat cu diferite declamaţiuni şi poezii patriotice, bine alese şi bine preparate. Fanfara liceului a intonat câte-va cântece naţionale, cari au înălţat inimile şi un cor format din elevii şcoalei a cântat „Hora Unirii”» (Ziarul Prahova, 29 I 1906). «(…) Când actualul preşedinte al funcţionarilor comerciali, ziaristul I. Stăvărescu, a înfiripat ideia măreaţă a ridicării unei grandioase statui, ilustrului şi de veci regretatului domnitor român ALEXANDRU ION I CUZA, cel dintâi care a căutat să-i de formă palpabilă şi să determine un puternic curent (…), a fost d. TH. ARMENOPOL, proprietar mare, cetăţean remarcabil al oraşului nostru.» (Ziarul Ridicarea Meseriaşului, 25 I 1912). «Ziua de 24 ianuarie s-a serbat (…) înainte de amiazi, la Bis. Sf. Ioan, unde a vorbit Sf. Sa Pr. Inocenţiu Ştefănescu, şi Diaconul P. Tăriceanu (…). După amiazi a avut loc o frumoasă serbare la liceu, unde a vorbit D-na Lelia Candiano (…) şi D-l Pană Popescu, urmându-le un monolog zis de D-na V. Petrescu, versuri zise de elevul Dimulescu I., mult aplaudate exerciţii gimnastice ale D-lor D. Georgescu, I. Negulescu şi I. Stănculescu (…)» (Ziarul România Viitoare, 29 I 1915). «Ziua de 24 Ianuarie s’a sărbătorit la Ploieşti printr’un Te-Deum la Biserica Sf. Ioan şi serbări în şcoli şi cazărmi. Liga Culturală a răspândit – manifestul pe care-l publicăm în pag. I-a. (…) s’au zis bucăţi literare de către elevii Dobrescu St. (Latinitatea strigă din tranşee), D. Jarnea (Cântarea României), Dumitrescu A. (Ardealul) (…). Cu prilejul banchetului Ligii Culturale din Galaţi în onoarea Păr. V. Lucaci, s’a trimis din Ploieşti următoarea telegramă: „Cu părere de rău lipsind, împărtăşim simţirea şi acţiunea voastră. Trăiască Lucaci! Gălăţenii Români şi România tuturor Românilor!”» (Ziarul România Viitoare, 24 I 1916). Serghie Bucur